Ghid pentru gestionarea deșeurilor medicale

Gestionarea deseurilor medicale

Deșeurile provenite din activități medicale sunt toate deșeurile periculoase și nepericuloase generate în unitățile sanitare.

Deșeurile periculoase sunt deșeuri care prezintă un risc real pentru sănătatea umană și pentru mediu și care sunt generate în timpul tratamentului spitalicesc, în timpul activității de diagnosticare, tratament, monitorizare, prevenire și recuperare medicala, cercetare medicală, precum și în fabricarea, depozitarea, testarea și distribuția de medicamente și biopreparate.

Deșeurile nepericuloase sunt deșeuri care pot fi asimilate deșeurilor menajere, generate în cursul activităților din domeniul medical, tehnic și al facilităților administrative și de cazare, depozite de alimente și puncte de distribuție a alimentelor. Aceste deșeuri sunt colectate și eliminate în același mod ca și deșeurile menajere. Deșeurile similare cu cele menajere nu mai sunt considerate a fi nepericuloase dacă sunt amestecate cu orice cantitate de deșeuri periculoase. Deșeurile nepericuloase includ: ambalaje de materiale sterile, flacoane de perfuzie care nu conțin sânge sau alte fluide biologice, mulaje de ghips care nu sunt contaminate cu fluide biologice, hârtie, resturi alimentare (cu excepția celor provenite de la unitățile de boli transmisibile), pungi de plastic și alte ambalaje, recipiente de sticlă care nu au fost în contact cu sânge sau alte fluide biologice etc.

Deşeurile periculoase rezultate din activitatile medicale sunt clasificate astfel:

  • deşeuri anatomo-patologice si părţi anatomice – deşeurile care cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetusi, placente), părţi anatomice
    rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activitaţilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deşeuri se considera periculoase, conform Precauţiunilor Universale;
  • deşeuri infecţioase – deşeurile lichide sau solide care conţin sau au venit în contact cu sângele sau alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii (forme vegetative sau de rezistenţă), paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienţi care conţin sau au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite;
  • deşeuri înţepătoare-tăietoare – deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin inţepare sau tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinţă, pipete, sticlarie de laborator sau altă sticlărie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectat. Aceste deşeuri se consideră periculoase, conform Precauţiunilor Universale. Sticlăria de laborator spartă necontaminată se încadrează la categoria deşeuri înţepătoare-tăietoare deoarece cioburile au caracter agresiv şi prezintă pericolul de inţepare sau tăiere;
  • deşeuri chimice şi farmaceutice – deşeurile reprezentate de substanţele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile, pot include serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depăşit, vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive, etc. deşeuri radioactive sunt deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate în ţara noastră, conform „Normelor Republicane de Securitate Nucleară; regimul de lucru cu surse radioactive”.

Colectarea, separarea si ambalarea deşeurilor periculoase

Colectarea şi separarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală se face direct la locul de producere (sursă). Cutiile pentru deseuri medicale în care se face colectarea este de unica folosinţă şi respectă codul de culori stabilit prin lege, şi anume: galben pentru deşeurile medicale periculoase (taietoare-inţepatoare, infecţioase, chimice si farmaceutice) şi respectiv negru pentru deşeurile nepericuloase, asimilabile celor menajere.

Sursa foto: insp.gov.ro
Sursa foto: insp.gov.ro
Sursa foto: insp.gov.ro
Sursa foto: insp.gov.ro

https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Ghiduri/Igiena%20Mediului%20si%20Apa%20Potabila/Ghid_deseuri_medicale_2021.pdf
https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Ghiduri/Igiena%20Mediului%20si%20Apa%20Potabila/Ghid-Deseuri-Medicale.pdf

Pentru mai multe detalii consultaţi:

Ordinul Ministerului Sanătaţii si Familiei nr. 219 publicat in Monitorul Oficial al României nr. 386 din 6 iunie 2002 (reglementare aflata in curs de revizuire).

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale;

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1279/2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase;

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1096/2016 modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

Ordinul ministrului sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.